- osấnzã
- s. f., g.-d. art. osấnzei; pl. osấnze
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
osânză — OSẤNZĂ, osânze, s.f. 1. Grăsime crudă de porc din regiunea abdominală. 2. p. ext. Grăsime depusă pe diverse părţi ale corpului omenesc. ♦ fig. Bunăstare, avere, bogăţie. – Din lat. absungia. Trimis de RACAI, 21.10.2003. Sursa: DEX 98 OSÂNZĂ s.… … Dicționar Român
pânzătură — PÂNZĂTÚRĂ, pânzături, s.f. (înv. şi reg.) Pânză (I 1) sau bucată de pânză. ♦ (reg.) Broboadă, basma; năframă. ♦ (înv. şi reg.) Faţă de masă. – Pânză + suf. tură. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 PÂNZĂTÚRĂ s … Dicționar Român
rânză — RẤNZĂ, rânze, s.f. 1. (reg.) Pipotă. 2. (pop. şi fam.) Stomac. ♦ (reg.) Nume date unor boli de stomac. – cf. alb. r r ë n d ë s cheag . Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 RÂNZĂ s. v. p … Dicționar Român
untură — UNTÚRĂ, unturi, s.f. Substanţă grasă, insolubilă în apă, obţinută prin topirea grăsimii animale şi folosită în alimentaţie, în medicină, în industrie etc. ♦ Untură de peşte = ulei extras din ficatul proaspăt al unor specii de peşti (Gadus), bogat … Dicționar Român
şmier — şmiér s.n. (reg.) osânză. Trimis de blaurb, 12.02.2007. Sursa: DAR … Dicționar Român